Manastirea Frumoasa

La 60 km de Chisinau se gaseste unul din cele mai distinse lacase monastice din Republica Moldova – Manastirea Frumoasa.

Pe locul unde sta astazi manastirea, inainte era o mare si deasa padure de stejar, iar in inima ei o poiana numita Frumusica. In aceasta poiana razesul din satul Oniscani, Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) avea 7 stinjeni de pamint proprietate. Dinsul era vaduv si a dorit sa zideasca pe acest loc o manastire si sa se faca calugar. In buna lui intentie a fost sustinut de inca trei barbati vrednici, probabil rude cu el, anume Grigoras Sipoteanu (mai apoi poslusnicul Grigore), Antohie Sipoteanu si Ionita (in alta parte Iordache) Iurcu, care s-au unit sa zideasca in poiana zisa Frumusica un schit de calugari. Asa se intimpla ca in toamna anului 1804 trei ieromonahi, anume Serafim, Ioanichie si Macarie, precum si monahul Atanasie, veniti de la Manastirea Neamtu la schitul Raciula, au acceptat sa infiinteze in poiana Frumusica o manastire. Acesti patru monahi au fost ucenici ai sfintului Paisie Velicicovschi. In anul 1806, cu blagoslovenia mitropolitului Veniamin, s-a pornit zidirea bisericii cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Acea prima biserica a fost construita din dulapi de stejar, si pardosita cu scindura avind sfintul Prestol din piatra. Ea s-a aflat ceva mai intr-o parte, spre miaza-zi de actuala biserica din piatra. Din acea biserica de lemn se pastreaza si pina astazi o icoana din catapeteasma. Se stie ca biserica de lemn a fost sfintita la anul 1810.

Prima atestare documentara a manastirii dateaza cu 10 iunie 1807, cind 43 de razesi de pe mosia Bravicea, de pe (piriul) Cula si de pe (piriul) Ichel, din tinutul Orheiului, fiind indemnati de dragostea dumnezeiasca au dat lui Efrem Iurcu, Grigoras Sipoteanu, Antohie Sipoteanu si Ionita Iurcu pamint |spre a sa faci un schit in poiana,, pe mosia Bravicea. La inceput schitului i s-a dat numele dezmierdator Frumusica, dupa cum se numea poiana unde zidise dar si pentru frumusetea si splendoarea locului. Tot in acest timp Efrem Iurcu s-a calugarit cu numele de Eftimie de catre ieroschimonahul Gherman, duhovnicul Manastirii Curchi, in schitul pe care il intemeiase.

Dupa anexarea Basarabiei la Imperiul Rus si formarea Arhiepiscopiei Chisinaului si Hotinului Mitropolitul Gavriil Banulescu-Bodoni a organizat in manastirile de barbati viata chinoviala, adica |de obste”. La anul 1812, printre cele 12 manastiri din Basarabia se numara si schitul Frumusica cu 17 monahi si 8 frati de ascultare. Mitropolitul Gavriil ofera schitului Frumusica statut de manastire chinoviala si numeste staret pe ieromonahul Teodosie, care mai apoi lasa staretia si se schivniceste.

In ziua de 9 mai 1839 dintr-o lovitura de trasnet era cit pe ce sa arda biserica. Dupa acest incident calugarii au hotarit sa construiasca o biserica din piatra. Spre sfirsitul anilor 40, sub conducerea staretului Benedict incepe zidirea bisericii din piatra cu hramul Adormirii Maicii Domnului in locul celei de lemn. Biserica mare a fost sfintita la 8 octombrie 1850. Arhimandritul Benedict se trece din aceasta viata in primavara anului 1850, neajungind la sfintirea ctitoriei sale. Cinstitele lui oseminte au fost inmormintate in stinga Altarului acestei biserici. Cu mult mai tirziu, in vremea de pustiire a sfintului lacas, mormintul staretului Benedict a fost distrus. Dupa redeschidere, in saptamina Sfintelor Patimi a anului 1998, un monah oarecare a vazut in vis pe un batrin care ii poruncise sa-i mute osemintele din drum, pentru ca |in noaptea de Pasti, atunci cind inconjurati biserica, iarasi veti calca peste mormintul meu”. Cu binecuvintarea staretului de atunci s-a sapat in locul aratat si s-au aflat intr-un sicriu de piatra osemintele staretului Benedict. In present, cu binecuvintarea IPS Mitropolit Vladimir cinstitele moaste ale vrednicului de pomenire arhimandrit Benedict sint asezate intro racla in biserica, spre cinstire.

La 28 octombrie 1937, la cererea Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Chisinaului, Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat reorganizarea manastirii de calugari Frumoasa in manastire de calugarite, cu scopul de a se organiza in teritoriul manastirii o scoala care sa pregatesca studente pentru Institutul de calugarite infirmiere din Chisinau.

La 31 mai 1946 Sovietul de Ministri al RSSM, prin hotarirea nr. 504 decide trecerea cladirilor manastirii, cu exceptia bisericilor, precum si 102 ha pamint in folosinta statului. Maicile de la Frumoasa s-au transferat la manastirea Hirova luind cu sine putinul din ce le-a apartinut. Imediat dupa inchidere casa |Sfintul Stefan” s-a utilizat la pastrarea cerealelor colhozului, iar in restul cladirilor au fost date in folosinta nou infiintatului centru de plasament |Oraselul Copiilor” pentru copii ramasi orfani in urma razboiului. In septembrie 1947 biserica Sfintei Treimi a fost transformata in clubul satului Frumoasa.

La 20 septembrie 1994 cu straduinta ieromonahului Vasile Ciobanu, duhovnicul manastirii Raciula, manastirea Frumoasa a fost redeschisa ca manastire de calugari.

Din octombrie 2002 pina in decembrie 2005 staretia manastirii a fost incredintata arhimandritului Ambrozie Munteanu. In acest rastimp, cu sprijinul deputatilr din Parlamentul Republicii Moldova, a Camerei de Comert si Industrie din Republica Moldova, precum si a credinciosilor din republica si de peste hotare a fost rezidita biserica mare a manastirii.

La 23 noiembrie 2004 manastirea si-a serbat jubileul de 200 ani de la fondare si 10 ani de la redeschidere.

La 27 decembrie 2005 manastirea Frumoasa a fost reorganizata in asezamint pentru maici. Stareta a manastirii a fost numita egumena Benedicta Mura.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply